Prin Cetatea Neamtului

Scris de: Nicoleta

Ultima actualizare: February 21, 2013

Cetatea Neamtului sau “cuibul de vulturi” a fost construita in timpul lui Petru I Musat intre 1375-1391 si se ridica mandra pe Culmea Plaiesului. In timpul lui Stefan cel Mare 1457 – 1504, cetatea a fost supusa unor noi “modernizari” care au intarit sistemul defensiv al cetatii. Stia el de ce face ziduri groase, bastioane si santuri de aparare. Urmau vremuri in care aceasta cetate urma sa fie foarte curtata.

Sunt cu ceară picurate
Filele-n bucoavna mea,
Dar citesc, cum pot, în ea.
Spune-acolo de-o cetate
Care “Neamţul se numea
Şi-au zidit-o, spune-n cronici,
Nemţi, germani sau teutonici.
E ruină azi de veacuri.

(Fragment din poezia Cetatea Neamtului, George Cosbuc)

Alexandru Vlahuta povestea ca la cetatea Neamului “se văd încă urmele şanţului de apărare ce ocolea zidurile pe dinafară. Între cei patru stâlpi de la intrare se întindea ziua, peste şanţ, un pod “de piele de bivol”, noaptea se strângea şi rămânea castelul încins cu un brâu de apă. Deasupra porţii şi pe la colţuri se ridicau turnuri înalte, cu ferestruici înguste, pe care cătau în vale ochii sâneţelor străjerilor. Trufaşa clădire-şi rânduia încăperile în patru aripi mari, lăsând între ele o curte, în mijlocul curţii o bisericuţă, din altarul căreia pornea pe sub pământ tainiţa scăpării, o hrubă boltită, ce răspundea departe, afară din cetate. Puternic înfipt în creştetul unui grind stâncos, având în spate întunecime de codru, în faţă prăpastie sub metereze-înalte, şi vedere largă pe toată valea, cuibul acesta de vulturi, cum îl numesc legendele, a înfruntat adesea c-o mână de voinici oştiri năvălitoare, şi-n şase veacuri de nepătată mândrie, o singură dată s-a deschis porţile fără luptă, ş-atuncea nu unui cuceritor străin, ci falnicului domn al tuturor românilor – Mihai Viteazul. Pustii şi sparte de vremuri se mai ridică câteva ziduri peste mormanul de ruini prăbuşite-n curtea cetăţii, pe ai cărei păreţi au strălucit odinioară armurile grele ale cavalerilor de Malta”.

La aceasta cetate mult ravnit-au sa o cucereasca Mohamed al II-lea, Sigismund de Luxemburg si Sobieski, insa, plaiesii, acei moldoveni neinfricati, parca erau niste creaturi supra naturale care nu puteau fi invinsi. Iar, Stefan cel Mare era un fel de zeu nemuritor care domnea pe aceste tinuturi pline de traditii si emotii.

Vremurile tulburi au napadit peste aceasta cetate, peste acest popor care era atacat din toate partile iar, acum la cateva sute de ani dupa acele incrancenate lupte, aceste ziduri sunt dovada vie a vitejiei si daruirii unui neam..

In continuare puteti citi:

Voteaza aceasta locatie
1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele 5 (1 voturi)
Loading ... Loading ...

Etichete: ,


2 comentarii la “Prin Cetatea Neamtului”

  1. veronica gisca spune:

    Articoloul descrierii cetatii este nemaipomenit citindul produce o adevarata placere. Dar ce pacat ca nu tot romanul este mandru de lucrurile care se afla in tara lui de istoria tarii si de trecutul ei.

  2. andreea spune:

    este foarte lunga povestea dar si interesanta

Lasa un comentariu

Trebuie sa fi logat ca sa poti comenta.